Copii care nu stiu sa se joace singuri: care este motivul?
Jocul este esential in dezvoltarea copilului. Prin intermediul jocului, creierul poate crea conexiuni neuronale care ii vor permite sa dobandeasca procese cognitive fundamentale pentru cresterea sa.
De aceea este foarte important ca parintii sa inteleaga ca jocul nu este o pierdere de timp, ci dimpotriva; este unul dintre cele mai utile instrumente pentru dezvoltarea cognitiva a copilului.
De ce fiul meu nu se joaca singur?
Multe mame si tati se confrunta cu aceasta problema si chiar se simt putin coplesiti de cererea constanta de atentie din partea copilului lor atunci cand se joaca. Trebuie insa retinut ca in anumite etape ale vietii, acest lucru este de asteptat sa se intample, asa ca varsta este decisiva.
Cand copiii sunt foarte mici, prezenta mamei sau a tatalui este necesara in timpul jocului, in principal din motive de prevenire, pentru a preveni sa se raneasca. In aceasta perioada este normal ca micutul sa se joace mai putin cu jucariile lui si sa caute mai mereu prezenta parintilor.
Copilul a crescut si nu depaseste aceasta etapa?
Daca copilul a trecut deja de aceasta etapa si inca mai are nevoie ca parintele sa fie acolo pentru a se juca si a interactiona cu el in mod constant, micutul trebuie ajutat sa invete sa se joace singur.
- Joaca alaturi de el, nu cu el
Una dintre cele mai eficiente strategii este ca parintii sa continue jocul alaturi de el, dar nu cu el ( joc paralel sau sa fie cu el, sa faca alte lucruri, in timp ce el se joaca).
Adica insotindu-l in timp ce se joaca in aceeasi camera, dar facand altceva. De asemenea, explicandu-i ca mama sau tata trebuie sa faca niste treburi si ca, atunci cand termina, se vor juca impreuna putin timp.
- Nu rezolva totul
Este foarte obisnuit ca copiii carora le este greu sa se joace singuri sa ceara ajutor mamei sau tatalui pentru a face lucruri. Daca copilul insista ca parintele sa faca ceva pe care el insusi ar putea sa-l faca, parintele poate returna acea cerere sub forma unei intrebari: ,,tu cum ai face-o?” sau: ,,poti sa ma inveti cum sa o fac?” In acest fel va incepe sa se familiarizeze cu sentimentul de a avea control asupra a ceea ce face si va putea incepe sa ia propriile decizii